Nu mai ai chef de viață, nu-ți mai găsești cuvintele, ți se pare că auzi voci, crezi că poți rezolva problemele omenirii sau suspectezi că cineva ți-a furat gândurile? Atunci mergi de urgență la un medic psihiatru.
Care sunt primele semne ale schizofreniei și de la ce vârstă apar?
Simptomatologia acestei afecțiuni este destul de variată. Schizofrenia dezorganizată sau hebefrenică poate debuta și sub vârsta de 15 ani, iar cea tardivă poate apărea chiar și după vârsta de 50 de ani, fiind însă rarisimă.
Simptomatologia poate fi împărțită în două mari categorii: simptome pozitive, care includ halucinațiile, ideile delirante și dezorganizarea gândirii, și simptome negative care asociază aplatizarea afectivă, alogia, avoliția, anhedonia, precum și o evidentă tendință în ceea ce privește retragerea socială.
Care ar fi factorii care declanșează această boală?
Foarte interesante sunt rezultatele unui studiu amplu, publicate de curând, care au reușit să demonstreze că factorii genetici sunt esențiali în această boală. Cercetătorii au descoperit că declanșarea bolii este determinată de existența unor mutații existente la nivelul a două gene, responsabile de sinteza unor proteine care intervin în „tăierea sinaptică”.
Afectează mai mult femeile sau bărbații?
Datele statisitice de până acum arată o frecvență ușor crescută la bărbați, cu un raport bărbați/femei de 1,4:1. Există și o diferență între vârsta de incidență maximă raportată la gen.
Care-i cea mai gravă formă?
Depinde la ce ne referim în mod deosebit. Dacă ne referim la prognosticul pe termen lung, atunci de departe schizofrenia dezorganizată este cea mai gravă, deoarece evoluează cu degradarea pacientului.
Dacă privim din punct de vedere al impactului global, schizofrenia paranoidă netrată poate avea implicații medico-legale, în cadrul unor acțiuni infracționale, uneori de gravitate înaltă, comise sub imperiul halucinațiilor, în absenta discernământului faptei.
Tratamentele pot duce doar la o ameliorare a simptomelor sau și la vindecare?
Un tratament bine aplicat la un pacient compliant poate duce la reintegrarea lui în viața publică și socială, cu rezultate foarte bune. Trebuie menționat că tratametul acestei afecțiuni este unul permanent, pe viață.
Cât de grav e dacă un bolnav nu este dus la medic? Absența tratamentului la un asemenea pacient poate avea consecințe total nefericite.
